ArtClue/events EASTERN EUROPE ART MAGAZINE

In perioada 10 – 19 septembrie, la Muzeul Taranului Roman, va avea loc
evenimentul „Zilele Muzeului Taranului”.

MTR se sarbatoreste cu expozitii, targuri, filme, lansari de carte, muzici
traditionale si un Festival al degustatorilor de film si arta culinara.

Zilele Muzeului Taranului, 10-19 septembrie
Îndrazniti! Dincolo de usa începe Timpul!

Timpul sarbatorii
Târgul mesterilor iconari
10 – 14 septembrie, între 10:00 si 18:00

Se întâmpla de ceva timp la Muzeul Taranului Român, mai precis de vreo sase ani, ca în drumurile noastre obisnuite sa dam de timpul sarbatorii. Timp mic, îndurerat, dar si tamaduitor, Ziua Crucii înalta si curata prin post roditor sufletele noastre vremelnice. Reper al sarbatorilor mari în lumea taraneasca – fara cruce tot omul e pierdut – Înaltarea Sfintei Cruci recupereaza fragmentar spatiul sacru si ne aduce aminte de puterea crucii.
Ce se întâmpla la muzeu de Ziua Crucii: se praznuieste cu mesteri, iconari, cruceri si artisti. Praznicul tine 5 zile din 10 pâna în 14 septembrie, de la zece dimineata la sase seara, si e plin de semne. Cumparam sau ne bucuram ochiul si inima cu troite si cruci, icoane si izvoade, pristolnice si pecetare, miniaturi, îngeri tesuti, povesti despre cruceri si atelierele lor. Pânzaturi, prescuri si oale de praznic, vin pentru pomenire. Postim cu dulceturi, compoturi, pâinisoare, mere si nuci.
Nu vor lipsi nici atelierele de pictat icoane pe sticla si pe lemn pentru copii cu mesteri iconari în fiecare zi de târg de la ora 11.00.

Timpul reculegerii
Expozitia Cruci de piatra
10 – 30 septembrie, la sala Foaier, de marti pâna duminica, între 10:00 si 18:00

Ceea ce deosebeste o cruce de piatra de una din lemn este rezistenta în bataia timpului. Cea de lemn putrezeste în cele din urma, vreme în care cea de piatra este slefuita, adaugându-i-se ceea ce pietrarului nu-i sta în putere pentru a o înzestra: o frumusete împlinita. Cu desenul sculptat, zgâriat sau doar pictat, apoi varuite pe de-a-ntregul ori napadite de muschi, lastaris sau uitare, ele înca marturisesc acolo unde au fost ridicate, multe de mai bine de o suta de ani. Le veti întâlni mai cu seama pe drumul vinului, care merge mâna în mâna cu cel al crucilor mesterite de pietrari pe înaltimile dealurilor Istrita, Tohani sau Ciortea, la învecinarea unor vechi cariere de piatra cu podgoriile, la raspântii, între vii sau în cimitire rarisime.
Va invitam sa aruncati o privire în aceasta rezervatie a pietrei unde mestesugul este pe cale de disparitie, vizitând expozitia-atelier „Cruci de piatra” de la MTR, Sala Foaier, în perioada 10-30 septembrie 2010, între orele 10-18.
Vernisaj: 10 septembrie, ora 17:00, la Sala Foaier

Timpul urmei
Cicatrice – lansare de carte
10 septembrie, 17:00, la Sala Foaier

Purtam cu totii stigmatul legaturii ancestrale: buricul. Cicatricea cicatricelor. Pecetea pacatului stramosesc. Ma gândesc la Adam si Eva, ca la singurii oameni fara ombilic.
Exista cicatrice care slutesc, altele care confera mister sau sperie. Impun. Multe dintre ele, dimpotriva, produc complexe de inferioritate. Cicatricea este citita de ceilalti. Ea este dovada experientei limita, dintr-un anumit moment al vietii. De aceea, de multe ori este autoprovocata.
Cicatricea, exceptia fizica, accidentul, nascând nume: Chioru, Strâmbu, Schiopu.
Urmarindu-ne pas cu pas întreaga viata. Devenind istorie. Ce sunt marile razboaie, daca nu cicatrice în evolutia omenirii?

Timpul descoperirii
Expozitia Sa aruncam o privire – gucken wir mal
Conversatie textila
10 – 19 septembrie, în expunerea permanenta, de marti pâna duminica, între 10:00 si 18:00

Utilizând într-un mod conceptual tehnici si materiale traditionale pentru realizarea textilelor, cinci artisti români si germani – Victoria si Marian Zidaru, Senta Connert, Ulrike Kessl, Julia van Koolwijk – au creat o opera de arta contemporana. Pentru un dialog cu obiectele traditionale, artistii integreaza opera lor în expozitia permanenta a Muzeului Taranului Român. Unele dintre obiectele muzeului vor fi înlocuite cu operele artistilor si vor putea fi gasite la etajul I, iar pe holul de la intrarea în Studioul Horia Bernea se va afla opera „Jumatate de nor” a artistei Ulrike Kessl.
Conceptul propune dezbateri despre diferente si similitudini ale textilelor si artelor mestesugaresti, dar si despre continuitatea acestora, pâna în prezent.
Vernisaj: 10 septembrie, ora 16:00, intrarea din Soseaua Kiseleff

Timpul online
Lansarea turului virtual al expozitiei permanente a MTR
13 septembrie, în Studioul Horia Bernea, 17:00

Expunerera Muzeului Taranului Român a fost conceputa dintru început ca o creatie „pâlpâitoare”, cu clipe de stralucire, cu zone de penumbra, cu compozitii clare si afirmative, alaturi de altele care suscita întrebari sau sunt în cautarea sensului ascuns. În plus, prin felul în care obiectele expuse pot fi articulate, schimbate, îmbogatite sau recompuse, expozitia permanenta capata sansa tineretii fara batrânete si incita mereu curiozitatea proaspata a vizitatorilor.
Aceasta respiratie a discursului muzeologic – libera si în acelasi timp subtil controlata – confera autenticitate, dar si riscul perisabilitatii; înnoirile, îmbogatirile si schimbarile operate în ultimii 15 ani au crescut organic unele din altele, în asa fel încât e aproape imposibil de fixat în memoria vizitatorilor un moment sau o etapa anume. Ele trec si se pierd în mod natural în uitare.
De aceea, un tur virtual al expunerii de baza, care sa fixeze macar etapa actuala de nuantare a discursului devine, în cazul Muzeului Taranului Român, o necesitate stringenta, chiar în absenta iminentelor operatii de consolidare-restaurare viitoare.
Muzeul propune un tur deosebit de bogat, compus din multiple panorame pentru fiecare sala, întretesut cu explicatiile bilingve româna/engleza ale audioghidului si completat în punctele sale active, cu documente sonore si vizuale culese în cercetarile de teren.
Un tur virtual interactiv, conceput în dialog cu vizitatorul, asa cum a fost gândita dintru început si expunerea. 

Timpul în 35 de milimetri
Docu-cinemateca MTR
13 septembrie, în Studioul Horia Bernea, 20:30

Filon (9’50) – regia Gabriel Hanganu (1995)
Filon este „curatorul” unei fabuloase colectii personale împrastiate în salile unui muzeu de istorie special, realizat pe principiile neaose ale pop-art-ului. Unul din indicatoarele adresate publicului atentioneaza: „Vizitatorule, te rog nu-ti diminua simpatia fata de copiii din fotografii vazându-i îmbracati în « haine de epoca ». Ei sunt autorii colectiei muzeale!”.

Roiuri (10’16) – regia Gabriel Hanganu (1996)
Metafora din titlul filmului este un pretext pentru o incursiune minimalista  în viata cotidiana a unei manastiri. „Roiuri” ocoleste locurile comune exploatate în zecile de reportaje-tv despre manastiri si surprinde fragmente dintr-un cotidian ritualic altul decât cel religios: culesul mierii de albine, facutul pâinii, primirea oaspetilor în zi de sarbatoare, muncile agricole. 

O strada oarecare din Bucuresti (18’20) – regia Ioana Popescu & Marius Caraman (1995)
În colaborare cu EHESS Paris (Scoala de Înalte Studii în Stiinte Sociale), Muzeul Taranului Român a desfasurat în anii 1996-97, un proiect de Antropologie urbana în Bucuresti. Printre rezultatele cercetarilor de teren se numara si acest film realizat cu mijloacele tehnice minimale ale momentului, dar cu placerea nedisimulata a descoperirii unei lumi aparte, plasata în interiorul unui cartier cu multa personalitate din centrul orasului, mereu surprinzator, care este Bucurestiul.

Gradina boierului Nasta (26’) – regia Marius Caraman (2006)
Rare sunt cazurile în care demersuri stiintifice diferite sa poata fi documentate prin cercetarea unui acelasi subiect / obiect. Proiectul Colectii si colectionari s-a întâlnit cu proiectul Muzeul Boierului si cu cel intitulat Observatorul vizual, nici mai mult nici mai putin decât în persoana lui Dan Nasta (colectionar, boier din toate punctele de vedere si totodata stapân al unor comori demne de a fi împartasite vizual unui public larg).

Ceramica de Horezu acasa si la piata (43’) – regia Bogdan Iancu & Catalina Tesar (2007)
Angoasa culturala a ultimilor ani legata de „pierderea traditiilor” a fost contrabalansata de consumul fervent al produselor asociate cu aceste traditii. Numarul târgurilor si al reportajelor-tv sau din presa scrisa dedicate „mestesugurilor traditionale” pare sa creasca pentru a alimenta un public din ce în ce mai vrajit de produsele de artizanat. Filmul construieste, pe baza câtorva scurte portrete, un studiu de caz elocvent pentru transformarile post-socialiste pe care le înregistreaza artizanatul românesc la întâlnirea cu piata globala: ceramica de Horezu, unul dintre cel mai cunoscute brand-uri ale ceramicii autohtone.

Timpul privirii si al mirarii
Expozitia „Constructii” contemporane norvegiene la Bucuresti
15 septembrie – 17 octombrie, la Sala Irina Nicolau, de marti pâna duminica, între 10:00 si 18:00

Expozitia de arta si mestesuguri contemporane norvegiene „Constructii” va fi deschisa la Muzeul Taranului Român, sala Irina Nicolau, începând cu data de 15 septembrie. Organizata de Ambasada Regala a Norvegiei la Bucuresti în colaborare cu Muzeul Taranului Român, expozitia va fi deschisa în perioada 15 septembrie – 17 octombrie 2010, de marti pâna duminica, în intervalul orar 10:00 – 18:00.
Pornind de la conceptul de constructii, un termen larg uzitat, de la arhitectura, inginerie si geometrie, la muzica si limbaj, expozitia îsi propune sa evidentieze legatura dintre procesul de creatie si ideea care o genereaza. În acelasi timp, se remarca o fuziune indisolubila între forma, tehnica, material si sensul pe care îl incumba toate acestea.
 Expozitia, semnata de 16 artisti norvegieni, ofera o interpretare contemporana a artei si a mestesugurilor norvegiene. Cele 22 de lucrari expuse alcatuiesc o mare varietate de forme si expresii conceptuale, unele experimentale, altele profund ancorate în traditie, toate însa având ca punct de plecare un exercitiu al practicii mestesugaresti.
„Constructii” este o expozitie itineranta. Ea a mai fost deschisa publicului din Spania, Irlanda, Rusia, Chile, Coreea si Islanda.
Vernisajul expozitiei va avea loc miercuri, 15 septembrie, ora 18:30, la Sala Irina Nicolau

Timpul artizanilor
Expozitia Furga Murga – Fratii Gavrila – obiecte din piele
16-19 septembrie, la Sala Acvariu, de marti pâna duminica, între 10:00 si 18:00

Fratii  Cornliu si Silviu Gavrila creeaza produse din piele lucrate într-o maniera personala folosind metode de lucru traditionale si materiale de o foarte buna calitate. De asemenea, cei doi colaboreaza cu diversi artisti plastici, din domeniul picturii pe sticla, ceramicii, sculpturii în lemn, prelucrarii metalelor, realizând diferite obiecte precum: chimire, curele, opinci, tolbe, genti, cruciulite, casete pentru podoabe, tocuri de ochelari, cufere, rame, suporturi pentru candele, oglinzi cu rama din piele.

Timpul sunetului si al bucuriei
Concert – grupurile Iza si Ardealul
16 septembrie, în Studioul Horia Bernea, 19:00

Grupul Iza din Maramures este un ansamblu cu totul special în România. El s-a construit în cursul ultimilor ani din tarani tineri, rude si prieteni, care si-au dorit sa devina artisti de scena dar care, în acelasi timp, au refuzat deliberat sa se conformeze modelului de ansamblu folcloric consacrat în România (un model similar cu cel care a functionat si functioneaza înca în toate tarile est-europene). Instrumentistii sunt cu totii muzicieni populari profesionisti, angajati curent pentru petrecerile rurale si chiar urbane din Maramures. Cântaretii si dansatorii sunt simpli tarani din diferite sate, legati între ei prin rudenie sau prietenie. Seful si animatorul grupului este Ioan Pop, zongoras si vocalist, taran din Poienile Izei casatorit în Hoteni. Colaboratorii sai – ceterasii Dumitru Hîrb, dobasul Ioan Petreus si dansatorii si cântaretii Anuta Pop, Voichita Nemes, Ioan Ilies, Gheorghita Tepei – îl sprijina cu toata convingerea.
Grupul Iza se straduieste sa-si construiasca spectacole fara sa mutileze sau sa „înfrumuseteze” muzica sau sa-i rapeasca spontaneitatea, fara sa recurga la cliseele scenice consacrate, fara sa uzeze de propriile sale stereotipii. El promoveaza muzica „clasica” a Maramuresului, melodiile vechi nestiute sau uitate, precum si  învârtitele noi care sunt compatibile cu traditia.

Grupul Ardealul din Gherla condus de Emil Mihaiu
Emil Mihaiu este în clipa de fata cel mai bun ceteras al Transilvaniei centrale. Emil e originar dintr-un sat ardelenesc cu populatie mixta: Buza. A învatat sa mânuiasca vioara de la un consatean tigan, de la care a deprins totodata si muzicile locului. Mai târziu, ca instrumentist matur si cu reputatie în continua crestere, Emil s-a îmbogatit cu cântari noi, prinse de la altii sau create de el însusi. El este acum detinatorul unui repertoriu divers si de o neobisnuita extensie, pe care îl executa cu o virtuozitate si un rafinament ritmic fara egal.
În cursul unei singure petreceri – sa spunem o nunta, care în Transilvania e adeseori mixta – Emil are prilejul sa cânte, pe rând, româneste, ungureste si tiganeste. Tot atunci el executa orice i se cere sau crede ca îsi doresc oamenii sa auda, inclusiv acele muzici „amestecate”, amplificate sau acompaniate cu instrumente electronice pe care le detesta. Ca orice muzician care îsi câstiga onest pâinea, Emil Mihaiu îsi satisface, cu sau fara placere, angajatii. Preferinta sa personala se îndreapta însa spre traditionale, cele pe care le cânta în concerte – în special în cele pe care le sustine în strainatate, întotdeauna împreuna cu colegii si prietenii sai din grupul Ardealul.
Constient de valoarea muzicii sale, Emil se îngrijeste sa o poarte spre posteritate. Pâna acum, el a realizat doua discuri la mica editura Ethnophonie a Fundatiei Alexandru Tzigara Samurcas; un al treilea împreuna cu maestrul Sherban Lupu, la casa de discuri Electrecord; un al patrulea, care va aparea foarte curând la editura olandeza New Samarkand Records si un al cincilea, deja în curs de pregatire, la aceeasi editura Ethnophonie. Discul Muzica tiganeasca din Transilvania/Gypsy Music from Transylvania, realizat împreuna cu grupul Ardealul, a primit în anul 2004 doua pretioase distinctii internationale.

Timpul aromelor
Festivalul degustatorilor de film si arta culinara, pentru bucuresteni
17-19 septembrie, între 10:00 si 18:00

Celor care nu au ajuns în portul cultural Cetate, Asociatia Film România si Fundatia pentru Poezie „Mircea Dinescu” vor programa în perioada 17-19 septembrie, la MTR, Festivalul degustatorilor de film si arta culinara, pentru bucuresteni.
Va asteptam cu proiectii de filme din tarile balcanice – o selectie din cele mai bune filme realizate în tarile balcanice în ultimii ani, laureate la marile festivaluri internationale. Proiectiile vor avea loc seara, în aer liber, în curtea MTR si la Clubul Taranului. În aceeasi perioada, Mircea Dinescu va prezenta, spre degustare si vânzare, preparate culinare pregatite în bucataria sa cu ingrediente naturale provenite din fermele proprii. Vizitatorii muzeului vor avea ocazia sa deguste si sa achizitioneze mai multe soiuri din Vinul lu’Dinescu.

Sponsor: SC Michelin România SA

Parteneri: Ambasada Norvegiei, Romfilatelia, RATB, AFR, Fundatia pentru Poezie „Mircea Dinescu”

Parteneri media: 24-Fun, Radio Romania Actualitati, Radio Romania Cultural, RFI, Observator cultural, Cultura, LiterNet, Hot News, webpr.ro, Port.ro, www.onlinegallery.ro, www.modernism.ro, ArtClue, www.calendarevenimete.ro, www.lumebuna.ro, HotCity, Arhitectura, Igloo, SensoTv, Cocor Media Channel