Institutul Polonez: Czesław Miłosz la Bucureşti

Colocviul internaţional “Czesław Miłosz la Bucureşti
7-8 octombrie, la Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine, str. Pitar Moş, nr. 7-13, sector 1 Bucureşti

Organizatori:
Departamentul de Filologie Rusă şi Slavă din cadrul Facultăţii de Limbi şi Literaturi Străine (Universitatea Bucureşti), Institutul Cărţii de la Cracovia, Institutul Polonez din Bucureşti.
Colocviul este realizat cu sprijinul Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional din Polonia.

Anul acesta, sub patronatul Ministerului Culturii din Polonia se desfăşoară numeroase evenimente literare şi artistice, legate de sărbătorirea centenarului naşterii poetului Czeslaw Miłosz. La Cracovia, în cadrul Festivalului Miłosz, au avut loc în luna mai (9-13) o sesiune ştiinţifică internaţională, la care au participat personalităţi de seamă din ţară şi străinătate, precum şi un seminar de traduceri, unde au fost analizate numeroase poezii şi eseuri prin prisma actului traducerii. În majoritatea capitalelor lumii se organizează întâlniri, simpozioane, conferinţe, expoziţii dedicate marelui gânditor umanist polonez. Colocviul “Czeslaw Miłosz la Bucureşti” are loc în acest context şi se desfăşoară în cadrul sesiunii ştiinţifice „Studiile slave în context european”, beneficiind de participarea a peste zece specialişti din România şi Polonia. În finalul manifestării va avea loc masa rotundă cu tema „Receptarea lui Miłosz în Europa”, moderată de prof. dr. Constantin Geambaşu.
Cu ocazia colocviului, va fi proiectat filmul „Valea Issei”/„Dolina Issy” (reg. Tadeusz Konwicki, 1981).

După grupajul de versuri şi prezentarea poetului laureat al Premiului Nobel (1980), publicate de Constantin Geambaşu în revista „Poesis internaţional” (septembrie 2011), în preajma colocviului vor fi editate suplimentul “Centenar Czesław Miłosz” la săptămânalul „Observator cultural” şi la revista „Contrafort”.

Czesław Miłosz s-a născut în anul 1911, în localitatea Szetejnie din Lituania. Între anii 1929-1934 a studiat dreptul la Universitatea din Vilnius (un an la Universitatea din Varşovia). A înfiinţat împreună cu câţiva colegi de generaţie gruparea avangardistă „Żagary” (Surcele, 1931-1934). A lucrat mai mulţi ani la Radiodifuziunea din Vilnius şi Varşovia. În anul 1939 a ajuns în România (unde a rămas trei luni). În timpul ocupaţiei fasciste a lucrat la Biblioteca Universitară din Varşovia şi a participat la viaţa literară clandestină. Între 1945-1949 a lucrat în diplomaţie în Statele Unite (mai întâi la consulatul din New York, iar apoi ca ataşat cultural la Ambasada polonă de la Washington). Colaborează cu revistele „Odrodzenie” (Renaşterea”) şi „Twórczość” (Creaţia). Un an mai târziu va deveni secretar al Ambasadei polone la Paris. În anul 1951 s-a decis să rămână în străinătate, locuind în Franţa până în 1960, când a plecat în SUA să ţină cursuri de literatură polonă la Universitatea din California. Din anul 1961 a funcţionat la Berkeley ca profesor de literaturi slave. În anul 1980 i s-a acordat Premiul Nobel pentru poezie. Între 1981-1982 a ţinut cursuri de literatură la Universitatea din Harvard. A colaborat cu revista „Kultura” din Paris.
A scris şi publicat numeroase volume de poezii: Trei ierni (1936), Salvarea (1945), Tratat moral, 1948, Tratat poetic, 1957. Poetul renunţă la versul cu prozodie clasică în favoarea versului liber, a unor forme „mai încăpătoare”. Graniţa dintre poezie şi proză devine extrem de labilă (vezi, de exemplu, poemul Ars Poetica?). Urmează numeroase alte volume: Regele Popiel şi alte poezii (1962), Gucio cel fermecat (1965), Poezii (1967), Oraşul fără nume (1969), Unde răsare şi unde apune soarele (1974), Imn despre Perla (1982), Pământul neindiferent (1984), Pe malul râului (1994), Acel ceva (2000) şi Al doilea spaţiu (2002) A tradus în polonă numeroşi autori englezi şi americani (printre alţii Blake), psalmi şi texte biblice. A scris şi două romane, Valea Issei (tradus şi în româneşte, Editura Univers, 2000) şi Cucerirea puterii. Printre cele mai cunoscute volume de eseuri se află: Gândirea captivă (apărută în limba română la Humanitas în două ediţii: 1999, respectiv 2008), Europa natală (publicată la Editura Univers în anul 1999), Ţinutul Ulro (Editura Allfa, 2002), Privind dinspre golful San Francisco ( Editura Paralela 45, 2007), Îndatoriri particulare, Pauza metafizică, Grădina ştiinţelor, În căutarea patriei, Abecedarul etc. De un succes deosebit s-a bucurat volumul Câinele de la marginea drumului (1997). Cu câţiva ani în urmă a fost numit cetăţean de onoare al Cracoviei. Editura Znak împreună cu Editura Literară (Wydawnictwo Literackie) se apropie de finalizarea editării Operelor complete (Dziela zebrane), însoţite de note, comentarii şi un bogat aparat critic. Czeslaw Miłosz este considerat unul dintre cei mai mari autori ai secolului al XX-lea.

PROGRAMUL COLOCVIULUI

Vineri, 7 octombrie 2011

Ora 9.00 – Înregistrarea participanţilor (Departamentul de filologie rusă şi slavă)

Ora 9.30 – Deschiderea lucrărilor (Amfiteatrul „Mark Twain”)

Orele 11.00 – 13.00 – Lucrări pe secţiuni

Orele 13.30 – 15.30 – Pauză

Orele 16.00 – 19.00 – Lucrări pe secţiuni

Sâmbătă, 8 octombrie 2011

Orele 10.00 – 13.00 – Lucrări pe secţiuni

Ora 14.00 – Lansări de carte

Orele 15.30 – 17.00 – Pauză

Orele 17.30 – 19.00 – Proiecţia filmului „Valea Issei” (regia Tadeusz Konwicki, 1981) –  Sala de consiliu)

Vineri, 7 octombrie 2011

Orele 11.00 – 13.00

Moderator: prof. dr. Constantin Geambaşu

Aleksander Fiut (Cracovia, Polonia) – Wat i Miłosz – diabeł w historii (Wat şi Miłosz – diavolul în istorie)
Mieczysław Dąbrowski (Varşovia, Polonia) – Czesław Miłosz i Claudio Magris: Orfeusz i Eurydyka – porównawcza analiza mitu (Czesław Miłosz şi Claudio Magris: Orfeu şi Euridice – analiză comparată a mitului)
Guillem Calaforra (Valencia, Spania) – Wygnanie, zakorzenienie i nieutracona tożsamość: Miłosz i inni (Exil, înrădăcinare şi identitate păstrată: Miłosz şi ceilalţi)
Łuksaz Tischner (Cracovia, Polonia) – Poezja jako przeczucie pełni. O późnych wierszach Miłosza (Poezia ca presentiment al plenitudinii. Despre poeziile târzii ale lui Miłosz)
Constantin Geambaşu (Bucureşti, România) – „Ţinutul Ulro” sau în căutarea sensului pierdut (Ziemia Ulro, czyli w poszukiwaniu straconego sensu)

Orele 16.00 – 19.00

Moderator: prof. dr. Aleksander Fiut

Florin Mitrea (Bucureşti, România) – Czesław Miłosz – filozof al istoriei (Czesław Miłosz – filozofi historii)

Antoni Carpinschi (Iaşi, România) – „Mintea captivă” şi failibilitatea umană („Zniewolony umysl” i omylność ludzka)

Vera Deyanova (Sofia, Bulgaria) – Lekcje Samotnego Nawigatora (codzienne epifanie w twórczości Czesława Miłosza)" (Lecţiile Navigatorului Singuratic – epifaniile cotidiene în creaţia lui Czesław Miłosz)

Ljubica Rosić (Belgrad, Serbia) – O wygnaniu i przemijaniu w twórczości Miłosza (Despre exil şi vremelnicie în opera lui Miłosz)
Antoaneta Olteanu (Bucureşti, România) – Rusia subiectivă a lui Czesław Miłosz. Note de lectură la „Europa natală” (Rosja subiektywna Czesława Miłosza. Uwagi dotyczące „Rodzinnej Europy”)

Sâmbătă, 8 octombrie

Orele 10.00 – 13.00

Masă rotundă: „Receptarea lui Czesław Miłosz în lume"

Moderator: prof. dr. Constantin Geambaşu

Dominika Ogrodnik – Receptarea lui Czesław Miłosz şi a lui Gombrowicz în Franţa şi în România după anul 2000

Anca Irina Ionescu (Bucureşti) – Receptarea lui Miłosz în Cehia

Ora 14.00 – Lansări de carte

Orele 15.30 – 17.00 – Pauză

Orele 17.30 – 19.00 – Proiecţia filmului „Valea Issei” (Sala de Consiliu)

 

227 Comments

Comments are closed.