Centru de reflecție pentru istorii suspendate. O încercare – la editia 55 a La Biennale di Venezia

Participarea României la cea de-a 55ea ediție a Expoziției Internaționale de Artă – La Biennale di Venezia

Centru de reflecție pentru istorii suspendate. O încercare

artiști:
Apparatus 22, Irina Botea și Nicu Ilfoveanu, Karolina Bregula, Adi Matei, Olivia Mihălţianu, Sebastian Moldovan 

curator: Anca Mihuleţ
comisar: Monica Morariu
vice-comisar: Alexandru Damian

Locație: „Noua Galerie” a Institutului Român pentru Cultură și Cercetare Umanistică, Palazzo Correr (Campo Santa Fosca) Cannaregio 2214, 30121 Veneția

perioada: 1 iunie – 24 noiembrie 2013
program: marţi –  duminică: 10:00-18:00
luni închis

http://reflectioncenterforsuspendedhistories.com


Centru de reflecție pentru istorii suspendate. O încercare
este o expoziţie silenţioasă, care analizează istorii minore, suspendate în spatele unor evenimente majore. Proiectul a început cu o investigare a statutului actual al istoriei artei din România, în accepțiunea modernă a disciplinei, excluzând paranteza perioadei comuniste, care a produs un dop fizic și imaginativ, alături de blocarea anumitor procese mentale și vizuale. Având în vedere că istoria nu este inocentă, că ea presupune un anumit grad de violență fizică, vizuală ori conceptuală, intenția noastră a fost nu atât relevarea dimensiunii vizibile a expoziției, cât dezvăluirea centrului invizibil al acesteia. De altfel, a vorbi despre istorie are o valoare terapeutică.

Expoziția va fi deschisă până în data de  24 noiembrie sub forma unei instituții temporare – un centru-pilot pentru reflecția și analiza relevanței istoriei artei și a vizualității.

Centrul de reflecție pentru istorii suspendate este situat la parterul unui vechi palat venețian, Palazzo Correr, clădire care, începând din anul 1930, a găzduit Institutul Român pentru Cultură și Cercetare Umanistică. Lucrările au fost selectate după o metodă similară celei folosite de Johann Joachim Winckelmann la evaluarea antichității elene, romane, etrusce și egiptene, îndeosebi datorită faptului că ia în considerație influența forțelor istorice asupra istoriei artei, gusturilor și valorilor estetice.

Deși acțiunile determinante sunt specifice și posedă o notă regională puternică, mesajul și rezultatul lor vizual sunt universale. Gândul captiv în Smoking Room, simulacrul camerei de aur a reginei Maria a României din instalația Oliviei Mihălțianu, lumea iluzorie a emoțiilor și experiențelor contrafăcute, evaluată de Apparatus 22 în Portraying Simulacra, frica indusă de filmul Fire-Followers al Karolinei Bregula – un comentariu asupra necesității de a incendia arta veche pentru a face loc celei noi, suspendarea în timp și spațiu a unei posibile mișcări, discutată de Adi Matei în animația Bird in a Room, interviurile care examinează modul de operare al imaginației în interiorul caselor memoriale filmate de Irina Botea și Nicu Ilfoveanu, sau instalația sanitară pe care Sebastian Moldovan o prezintă ca pe un element pseudo-arhitectural, ca pe un semn al locuirii, toate acestea sunt elemente de acționare, de luare în posesie a unui spațiu care trebuie folosit atât pentru operele de artă, cât și pentru vizitatori. Astfel, privitorului i se oferă, de-a lungul întregului parcurs expozițional, un spațiu personal generos, care capătă în plus caracteristicile ascunzătorii perfecte.

Vizitatorul care sosește în acest centru poate accesa un chestionar de evaluare a gradului de falsificare al propriei vieți. Poate apoi simți solitudinea în spațiul meditativ al camerei de aur. Atmosfera instituțională este accentuată de instalațiile sanitare care se cațără pe pereți și tavan ca un vrej de fasole. Custozii celor trei case memoriale li se adresează vizitatorilor prin descrierea mediului lor de lucru. Camera de zi, deschisă ca o anexă la spațiul inițial, îl surprinde pe privitor printr-o imagine pe jumătate tăinuită, accesibilă doar prin priviri furișate și numai acelor vizitatori pe care curiozitatea îi mână să exploreze încă o secțiune a Centrului de reflecție pentru istorii suspendate. Filmul proiectat pe peretele din spate al camerei întunecate întregește experiența care combină frica și incertitudinea cu o istorie dilematică a artei.

Pentru trecătorul de pe Cannaregio, centrul de reflecție pentru istorii suspendate este expus non-stop, ferestrele mari ale fațadei deschizând o perspectivă permanentă asupra dinamicii centrului.
Expoziția – unul dintre cele două proiecte care reprezintă  oficial România la cea de-a 55ea ediție a Expoziției Internaționale de Artă – La Biennale di Venezia – este completată de două publicații: un fascicul conceput de curator, conținând un ghid explicativ al expoziției precum și o serie de șase interviuri cu artiștii participanți, consemnate de Luigi Fassi, Anca Rujoiu, Bettina Spörr, Agnieszka Sural, Borbála Szalai și Jürgen Tabor, va fi pus la dispoziția publicului pe întreaga durată a expoziției. În luna septembrie va fi lansată cea de-a doua publicație, o culegere de texte cuprinzând un interviu cu Zdenka Badovinac despre conceptul istoriilor întrerupte, texte de:  Liviana Dan despre expunerea artei contemporane într-un muzeu clasic în România anilor 1990, Patrick D. Flores care semnalează nevoia coagulării unei istorii a artei adaptate repertoriului analitic postcolonial, Ioana Vlasiu care trece în revistă prezentarea artei românești în anii 1920 în Franţa, iar Monika Wucher care descrie avangarda și cercetarea românească în domeniul istoriei artei la începutul celui de-al treilea mileniu.

Note pentru editori

website
http://reflectioncenterforsuspendedhistories.com

site-ul oficial al expoziţiei Centru de reflecţie pentru istorii suspendate. O încercare, unul dintre cele două pavilioane naţionale care reprezintă România la cea de-a 55-a ediţie a Bienalei de la Veneţia a va fi disponibil începând cu data de 1 august 2013.
Site-ul este gândit ca un tur imaginar prin expoziţie şi oferă trei posibilităţi de înţelegere a conţinutului proiectului, bazându-se pe trei principii curatoriale: Obsesia pentru Istoria Artei, Parcursul Imaginar al Cunoaşterii şi Cronologia – Viaţa de Apoi – Invizibilitatea.

scurte biografii artiști  și curator

Apparatus 22 este un colectiv pluridisciplinar de artă și design inițiat în ianuarie 2011 de către actualii membri Erika Olea, Maria Farcaş și Dragoș Olea, împreună cu Ioana Nemeș (1979, București – 2011, New York). După participări în expoziții și festivaluri, dintre care amintim pe cele de la MUMOK, Viena (AT), Museion, Bolzano (IT), MAK, Viena (AT), Steirischer Herbst, Graz (AT), Akademie Schloss Solitude, Stuttgart (DE), Salonul de Proiecte, București (RO), TIME MACHINE BIENNIAL OF CONTEMPORARY ART, Konjic (BIH), colectivul pregăteşte acum lucrări pentru Mackintosh Museum Glasgow (UK) și MuseumsQuartier Viena (AT).

Lucrările Irinei Botea combină strategii de înscenare reluată cu audiții și elemente preluate din cinematografia directă și cinéma vérité. Printre expozițiile sale personale și de grup se numără cele găzduite de: New Museum, New York (SUA); MUSAC – Museum of Contemporary Art of Castilia and  Leon (ES); Centre Pompidou, Paris (FR); Galeria Națională Jeu de Paume, Paris (FR); Kunsthalle Winterthur (CH); Muzeul Național Reina Sofia, Madrid (ES); Gwangju Biennale 2010 (KR); Argos Center for Art and Media, Brussels (BE);  MNAC (Muzeul Național de Artă Contemporană), București (RO).

Trăsătura distinctivă a lui Nicu Ilfoveanu ca artist este abordarea cu dotări tehnice reduse a unor mijloace de expresie precum fotografia, filmul și publicațiile în regie proprie. Lucrările sale se caracterizează prin întrepătrunderea codurilor personal și documentar, a sublimului și trivialului, a evidenței și obscurului. A expus recent la FotoFestival, Mannheim-Ludwigshafen-Heidelberg (DE) și PHotoEspaña, Cuenca (ES).

Karolina Bregula creează instalații, happening-uri, lucrări video și foto. Și-a prezentat lucrările în spaţii de artă precum Muzeul Național din Varșovia, Centrul de Artă Contemporană din castelul Ujazdowski, Varșovia, Centrul pentru Artă Contemporană Łaźnia din Gdańsk (PL); Muzeul de Artă din Kalmar (SE); și Real Art Ways în Hartford (SUA). A fost distinsă cu premiul Samsung Art Master și a primit bursele Visegrad și Młoda Polska precum și bursa Ministerului polonez al culturii.

Adi Matei a fost distins cu Premiul Henkel Romania în 2010. În 2012, a beneficiat de bursa Constantin Brâncuși la Cité des Arts din Paris (FR), a participat la festivalul IN OUT la Gdansk (PL) și la cea de-a treia Bienală Internațională de Artă Tânără de la Moscova (RU). De asemenea, a realizat prima sa expoziție personală, MOON SHUFFLE, la Galeria de Artă Contemporană a Muzeului Național Brukenthal din Sibiu (RO) și a luat parte la programele Krinzinger Projecte Residency la Petomihalyfa (HU) și Kulturkontakt AIR la Viena (AT).

Olivia Mihălțianu concepe proiecte de lungă durată care evoluează și se adaptează diferitelor situații sociale, culturale, economice și politice, în context global sau local, și în care imaginea fotografică, filmică și video joacă un rol esențial. Printre cele mai recente expoziții personale și de grup se numără: Winyan Kipanpi Win/ The Woman Who Was Waited For, Kunsthalle Krems, Factory, (AT) în 2013; From the Backstage, Salonul de Proiecte, Muzeul Național de Artă Contemporană (MNAC) București, (RO) în 2012; și Where Do We Go From Here?, Secession, Viena (AT) în 2010.

Expozițiile personale ale lui Sebastian Moldovan – Almost Censored la Muzeul Național Brukenthal, Sibiu (RO) în 2005, Artist Survival Kit la Jan Dhaese Gallery, Gent (BE) în 2010, sau Dreamcather la Galeria de Artă Contemporană a Muzeului Național Brukenthal, Sibiu (RO) în 2011 – discută rolul instituțiilor de artă și eșecul în lumea artei. Sebastian Moldovan a realizat o serie de instalații adaptate diferitelor locații, pentru Global Without Globalization, Salonul de Proiecte, București, (RO) în 2012, sau Household Goods la Mediterranean Biennale of Contemporary Art la Haifa (IL) în 2010.

Anca Mihuleț este curator independent. Lucrează la Sibiu și București (RO). Între 2006 și 2013 a conceput, împreună cu Liviana Dan, programul expozițional al Galeriei de Artă Contemporană a Muzeului Național Brukenthal din Sibiu. A devenit membru fondator al Curators’ Network, o rețea profesională internațională mobilă, în 2010. În prezent pregătește o expoziție de artă românească și coreeană, care va avea loc în anul 2015 la Muzeul de Artă Contemporană din Seoul (KR).

Coordonare proiect: Anca Mihuleţ şi 

add este o organizație non-profit, care din 2002 sprijină în mod constant prin intermediul programelor sale de tineri artiști, organizații culturale progresive sau inițiative ale industriilor creative.

Coordonatori presă: Erika Olea şi Oana Iordan

Sprijin suplimentar pentru comunicare și de strângere de fonduri: Oana Iordan
Coordonare din partea Institutului Cultural Român: Irina Cornişteanu, Ortansa Ispas şi Elena Iordache

Această expoziție de referință a fost facilitată de compania petrolieră internațională OMV, al cărei program de sponsorizări culturale este axat pe proiecte de artă contemporană din Austria, România și Turcia, tematizând intersectările culturale dintre aceste țări, care constituie principalele piețe ale companiei. Această contribuție a OMV produce un dialog cultural de o anvergură care depășește cu mult angajamentul economic al companiei în aceste regiuni. OMV este acționarul majoritar al Petrom, cea mai mare companie petrolieră în sud-estul Europei, cu sediul la București.

Cu sprijin si din partea:   

Prietenii Expoziției:  
        
Bitdefender      |      L'INTESA PROMOTIVE     |      Cramele Rotenberg      |      Fabrica de Sticla Avrig      |     

SubSol Bar      |      donatori care doresc să rămână anonimi

Apparatus 22 a primit sprijin generous din partea Apparatus 22 Circle of Friends 2013 – 2014:

Stefania Magidson & Blue Heron Foundation      |      MATT DESIGN      |      Augustina & Ioan Dumitraşcu      |      Laura Paraschiv    |    The Ratiu Family Charitable Foundation   |    donatori care doresc să rămână anonimi

Irina Botea şi Nicu Ilfoveanu au primit sprijin generous din partea School of the Art Institute of Chicago (SAIC)

Karolina Bregula a primit sprijin generous din partea Instituto Polaco di Roma și Adam Mickiewicz Institute
Olivia Mihălţianu a primit sprijin generous din partea Match Point și Sogni di Cristallo