Avangarda revizitata II. Sesiunea a II-a: Abram Room & Viktor Sklovski

Avangarda revizitată. AVANGARDA SOVIETICĂ. Sesiunea a II-a: Abram Room & Viktor Șklovski
Avangarda Europeană în Arhiva Națională de Filme a României 1919-1939*

Sesiunea a II-a: Abram Room – TREI LA SUBSOL / TRETIEA MESCIANSKAIA (URSS, 1927)
Miercuri, 26 iunie, ora 20.00 – Cinemateca Eforie
Vineri, 28 iunie, ora 20.00 – Cinemateca Eforie
București, Str. Eforie, Nr. 2

Cinemateca Eforie – Arhiva Națională de Filme a României a lansat, începând cu 17 noiembrie 2012, un demers de revizitare a operelor cinematografice create de regizorii avangardei europene, cu scopul cercetării modului în care s-a constituit cultura vizuală autohtonă și cultura filmului în perioada de dinainte și de după naționalizarea din 1948 a producției cinematografice din România, cât și a filmelor deținute de cinematografele locale. Prima ediție a proiectului, în număr șase sesiuni, a cuprins avangarda cinematografică franceză. Ediția a II-a este dedicată avangardei sovietice.

Sesiunea a II-a:
Artiști: Abram Room, Viktor Șklovski
Concept și viziune curatorială: Igor Mocanu
Organizatori: Cinemateca Eforie – Arhiva Națională de Film a României

La drept vorbind, cea mai stridentă incidență avangardistă din filmului lui Abram Room din 1927 este ideea amorului liber, concept teoretizat de Aleksandra Kollontai și adoptat pe larg de către autorii avangardelor istorice din anii ’30, în unele spații, cum este cel românesc, generând la vremea aceea chiar un soi de revoluție sexuală in nuce.

Într-un articol din 1932 publicat în revista „unu” la rubrica „Acvarium”, Sașa Pană vorbește chiar despre „noua morală sexuală”. Suntem la un an de la lansarea revistei Pulă și în cel al procesului lui Geo Bogza în chestiunea Poemului invectivă. Așadar, ceea ce a trezit curiozitatea și adeziunea avangardei istorice în și la filmul lui Room a fost acest aspect, legat nu atât de imaginea cinematică, ci cât de scenariu, redactat, nu întâmplător, tot de un avangardist de la Opoiaz, viitor reprezentant al școlii formale ruse alături de Roman Jakobson și alții, pe nume Viktor Șklovski.

Zvonul cultural e că Șklovski s-ar fi inspirat în scrierea poveștii publicată în „Komsomolskaia pravda”, de la care va porni scenariul pentru filmul lui Room, din istoria reală creată între Maiakovski, Osip și Lilea Brik, cu care acesta colaborase cu câteva luni mai devreme, tot pentru un film de Abram Room, la documentarul Evrei na zemlea [Evreul pe pământ] (1927).

Documentarul se voia a fi parte activă din campania împotriva antisemitismului sovietic din anii ’20-’30 și fusese, cel mai probabil, creat la insistențele lui Maiakovski și ale grupării avangardiste din jurul revistei „Lef” [„Frontul de stânga”]. Ideea amorului liber din Tretiea mescianskaia (1927) al lui Abram Room va face însă carieră în cinematografia avangardei occidentale, spre exemplu, cum remarcă undeva Malte Hagener, în Sous les toits de Paris (1930) al lui René Clair.

Oricum ar fi, premiera filmului a stârnit destule controverse, atât în presa oficială de specialitate, cât și în străinătate. În Anglia, spre exemplu, filmul a fost interzis, cu excepția unei proiecții singulare de la Film Society pe 7 aprilie 1929. În aceeași listă, a filmelor care ajung sau nu la București, via Paris, îl include și Sașa Pană în articolul său.

Sesiunea II-a:

TREI LA SUBSOL / TRETIEA MESCIANSKAIA
URSS, 1927, a/n, mut, Ficțiune
R. Abram Room
S. Abram Room, Viktor Șklovski
Imagine: Grigorii Ghiber
Direcția artistică: Vasilii Rahals, Serghei Iutkevici
Asistenți: E. Kuzis, Serghei Iutkevici
Cu: Nikolai Batalov, Liudmila Semionova, Leonid Iureniov, Vladimir Foghel, Elena Sokolova, Maria Iaroțkaia

Avangarda revizitată. Avangarda Europeană (1919-1939) în Arhiva Națională de Filme a României – este un demers de revizitare a operelor cinematografice create de regizorii avangardei europene, cu scopul cercetării modului în care s-a constituit cultura vizuală autohtonă și cultura filmului în perioada de până la și de după naționalizarea din 1948 a producției cinematografice din România, cât și a filmelor deținute de cinematografele locale. Filme anterioare: Sesiunea I-a: BARÎȘNEA I HULIGAN (Vladimir Maiakovski, Evghenii Slavinski, 1918), DNEVNIK GLUMOVA (Serghei M. Eisenstein, 1923), CELOVEK S KINOAPPARATOM (Dziga Vertov, 1929). Urmează Sesiunea a III-a: ȘESTAIA CIASTI MIRA (Dziga Vertov, 1926), ȘAGAI SOVIET! (Dziga Vertov, 1926-1927).